Legenda spune că omul de știință rus Dmitri Mendeleev (1834 – 1907) ar fi creat renumitul sistem periodic al elementelor chimice care îi poartă numele după un vis revelator pe care l-ar fi avut. Cel puțin, asta dezvăluie unele surse. Mi-a apărut în vis un tabel unde toate elementele se așezau la locul lor, așa cum trebuia. După ce m-am trezit, am luat imediat o bucată de hârtie și un creion și am notat tot ce am visat. În acest vis, metalele alcaline apăreau la un capăt al tabelului, halogenii la celălalt capăt și gazele nobile la mijloc, elementele fiind aranjate în ordinea creșterii greutății atomice (cele mai grele plasate sub cele mai ușoare). Visul l-ar fi avut în februarie 1869, inspirându-l pe Mendeleev în crearea primului tabel periodic al elementelor. Însă există și surse care nu confirmă această informație, considerând-o doar o legendă care s-a perpetuat în timp și care a fost preluată de diverse articole sau biografii despre Dmitri Mendeleev.
„Din păcate, s-ar putea ca acest lucru (n.r. visul în care lui Mendeleev i-a apărut tabelul elementelor) să nu fie adevărat”, scrie historytoday.com. „Pentru început, Mendeleev – născut în Siberia în 1834 – se gândea la această problemă de mult timp, cel puțin din 1860, atunci când fusese stabilită greutatea atomică a elementelor. În 1869, an în care fusese angajat ca profesor de chimie la Sankt Petersburg, și în care a scris o lucrare pentru studenții săi, la un moment dat, după prima parte a acestui manual, s-a oprit, a luat o pauză gândindu-se ce grup de elemente să abordeze în continuare. Și poate că răspunsul nu a apărut în vis, dar a venit rapid, la 17 februarie 1869 (calendarul iulian), zi în care Mendeleev primise o invitație de a vizita o fabrică de brânză”, invitație pe care însă a anulat-o pentru „a rezolva problema aranjării sistematice a elementelor chimice”.
Dmitri Mendeleev a scris fiecare element şi principalele sale proprietăți pe câte o bucată de carton după care a început să le aranjeze și rearanjeze în diferite moduri, până când a ajuns la o formă pe care a considerat-o potrivită și pe care, ulterior, a copiat-o pe o hârtie. În aceeași zi, lucrând și studiind situația, Mendeleev a găsit un aranjament mai bun, în care elementele similare erau grupate în coloane verticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală.
La acea vreme, oamenii de știință descoperiseră deja un număr semnificativ de elemente, dar nu exista o modalitate sistematică de a le organiza. De acest lucru avea să se ocupe Mendeleev care a recunoscut că anumite proprietăți ale elementelor se repetau periodic și a căutat, astfel, să creeze un cadru care să surprindă aceste „modele”.
Așadar, Dmitri Mendeleev, în timpul descoperirii sale, a observat că elementele cu proprietăți chimice similare apăreau la intervale regulate, ceea ce l-a determinat să propună că proprietățile elementelor erau determinate de greutatea lor atomică.
Mendeleev a organizat elementele în rânduri și coloane pe baza greutății atomice și a proprietăților chimice. A lăsat spații libere în tabelul său în care credea că elementele nedescoperite ar trebui să se încadreze pe baza proprietăților lor prezise. Aceasta a fost o mișcare îndrăzneață, având în vedere că unele dintre aceste elemente nu fuseseră încă descoperite la acea vreme.
Unul dintre cele mai faimoase exemple de anticipare ale lui Mendeleev a fost prezicerea unui element pe care l-a numit „eka-aluminiu”, pe care acum îl cunoaștem sub numele de galiu și care este elementul 31.
Tabelul periodic al lui Mendeleev a fost publicat pentru prima dată în 1869 într-o lucrare intitulată „Despre relația dintre proprietățile elementelor și greutatea lor atomică”.
Dar Mendeleev, recunoscut pentru inventarea tabelului periodic, nu a fost singurul care s-a preocupat de acest aspect. Alți oameni de știință, precum Julius Lothar Meyer, au avut, de asemenea, contribuții semnificative la dezvoltarea tabelului periodic în aceeași perioadă. Cu toate acestea, tabelul lui Mendeleev a câștigat o recunoaștere și o acceptare pe scară largă datorită acurateței sale în prezicerea proprietăților elementelor chimice.
De-a lungul anilor, tabelul periodic al lui Mendeleev a suferit mai multe revizuiri și modificări, pe măsură ce au fost descoperite noi elemente și s-a îmbunătățit înțelegerea structurii atomice, însă cadrul și principiile de bază pe care Mendeleev le-a stabilit au rămas în mare parte neschimbate.
Munca lui Mendeleev este revoluționară în domeniul chimiei și, implicit, a medicinei, deoarece a pus bazele înțelegerii noastre moderne a elementelor chimice, iar gruparea elementelor cu proprietăți similare în coloane numite grupuri sau familii a constituit un „aranjament” care a permis oamenilor de știință să identifice cu ușurință tendințele și relațiile dintre elemente, ceea ce a dus la noi descoperiri și progrese în chimie.
Pe lângă activitatea sa privind tabelul periodic, Mendeleev a adus contribuții semnificative în alte domenii ale științei, prin cercetările sale asupra soluțiilor chimice, gazelor și studiul dilatării termică. De asemenea, a propus teorii privind legăturile chimice și a dezvoltat un sistem de clasificare a compușilor organici.
Mendeleev s-a stins din viață la vârsta de 72 de ani, din cauza unei pneumonii, la Sankt Petersburg, la 20 ianuarie 1907.
Surse:
https://www.historytoday.com/archive/months-past/discovery-periodic-table
https://www.britannica.com/biography/Dmitri-Mendeleev
Mendeleev, chimistul rus care a aranjat toată materia într-un tabel
Test de cultură generală. Ce literă nu apare în Tabelul Periodic?
Trei elemente grele au fost observate pentru prima dată chiar în timp ce erau create